Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume”+Mohandas Gandhi
Din cauza numeroaselor olimpiade la care am fost înscrisă am cam ratat aniversarea de un an a blogului,acum 1 an si 4 zile scriam primele rănduri,de atunci a trecut mult timp,cu ocazia asta am făcut şi câteva schimbări,principalele ar fi :am schimbat poza de fundal,scrisul.În sfărşit am reuşit să trec peste obiceiul enervant de a scrie cu foarte multe puncte de suspensie şi am incorporat aşa zisele diacritice ☺.Cum ziceam trece timpul şi o schimbare fie ea şi minoră trebuie să se petreacă.În anul care a trecut am realizat destul de multe...un singur lucru nu cred că s-a schimbat "modul meu de a descrie tot ceea ce ţine de mine,de trăirile mele interioare".Spuneam că s-au schimbat multe,ei bine hai să o luăm cu începutul.În vechile mele postări spuneam că vreau o schimbare,treptat am dus-o la o poziţie diferită,faţă de anul trecut acum socializez mai mult ,mi-am făcut mai mulţi prieteni,am învăţat să nu mă mai las călcată în picioare şi să-mi impun punctul de vedere să fiu mai îndrăzneaţă şi să nu-mi mai fie frică să mă comport exact cum sunt eu,să nu-mi mai fie ruşine cu mine.Am mai învăţat să fiu mult mai diplomată să gândesc de 2 ori înainte să spun ceva ce poate pe moment mi s-ar părea banal ,ca apoi să realizez că vorbele mele au durut.Am învăţat foarte multe din greşeli,am început anul cu mici peripeţii,pe care în incipit le-am regretat apoi am realizat că le-am făcut pentru că aşa mi-a dictat inima,chiar dacă după acea zii am renunţat la idee,momentul acela ,sentimentele pe care le-am trăit cu siguranţă nu le voi uita nicicând,a fost cu adevărat o experienţă la limita romantismului şi a tragismului.
De circa 4 luni,am legat o prietenie mai specială,cu o fată pe care am cunoscut-o prin intermediul internetului,de pe un fanclub al unei trupe autohtone.Ea stă în Alba Iulia,este cu un an mai mică,dar de cele mai multe ori îmi pare mai mare,are o gândire cât se poate de matură,ne asemănăm mult,suntem suflete pereche (prietenesc vorbind ☺).Este singura persoană căreia îi spun mai totul,este ca un jurnal mereu deschis,căruia îi spun toate doleanţele mele,ea le spune pe ale ei,fiecare se ajută reciproc.Chiar dacă distanţa ne desparte,eu stând la mare,ea în celălalt capăt al ţării,mereu ne facem timp şi vorbim la telefon,pe reţelele de socializare,messenger etc.Nu este zii în care să nu ne trimitem mesaje să vedem care cum ce mai face .Când timpul şi cunoştiinţele ne permit ne ajutăm şi la şcoală ,ne îmbărbătam una pe cealaltă să fim mai bune,să învăţăm mai mult ,pentru a reuşi mai departe.Mai mereu vorbim de clipa întâlnirii,sperăm că în curând ne vom vedea şi sinceră să fiu nicicând nu am simţit aşa ceva ,o dorinţă arzătoare să o întâlnesc,ştiu că şi ea este o parte a schimbării şi orişicât aş vrea să o îmbrăţisez ,să o văd faţă în faţă încă nu pot,dar doar presupunând mental ,atunci când ne vom întâlni va fi de vis,mai ceva ca-n filme.
Apoi tot pe acel grup,am întâlnit o surioară mai mică,ea este din Bucureşti ☺.Şi cu ea vorbesc enorm de mult,epuizăm multe subiecte,dar datorită diferenţei de vârstă uneori nu ne potrivim complet,ea este clasa a 7 a, este încă mică.Şi totuşi e plăcut să vorbeşti cu persoane care au vârsta pe care ai avut-o tu odată.Ea este pot spune prietena mea,de amuzament,mă face să râd mult şi ne simţim bine în compania fiecăreia.Şi nu în ultimul rând,am avut norocul să găsesc şi persoane din zona mea.Prima întâlnire a decurs puţin zis bine,primele minute au fost puţin penibile petru că nu ştiam cum să ne comportăm una cu alta iar apoi am început să vorbim şi de atunci s-a legat o prietenie zic eu destul de mare.Una dintre ele este clasa a 11 a,mai mare cu un an decat mine.Este o persoană de nădejde,pe care mă pot baza majoritatea timpului,când avem nevoie una de cealaltă ne sunăm,ne întâlnim şi ne descărcăm .Ce ador la ea este sarcasmul fin pe care îl deţine,ştie să te atingă diplomat cât să te simţi .Ştie să râdă cu poftă,să facă o glumă din orice,să mă binedispună imediat.Este talentată şi frumoasă,din perspectiva mea este o persoană deosebită care se desconsideră mult.Apoi cealaltă prietenă,este la facultate primul an,în Bucureşti dar vine aici când poate prin weekenduri.Ea este adultul care preferă încă să fie copil,deşi conduce este adult cu acte în regulă,mereu când ne întâlnim o văd zâmbitoare şi nu-mi lasă nici măcar o secundă impresia de adult înfumurat.Singurul lucru care pot spune că este puţin greşit este faptul că se supără destul de uşor (din această cauză prefer să fiu cât mai atentă cu ceea ce-i spun).Aceste patru persoane mi-au demonstrat că sunt o persoană sociabilă,care leagă prietenii uşor,faptul că nu depind de nimeni,chiar dacă unii aşa zisi prieteni profită de mine le-am demonstrat că nu sunt la mâna lor şi să nu mă mai subestimeze.
Un alt lucru pe care doresc să-l înşir şi apoi mă îndrept spre învăţatul pentru olimpiadă este o carte care ma ajutat enorm de mult,mi-a schimbat complet idea despre viaţă,despre momentele prin care trec eu acum.Cartea se numeşte " The perks of being a wallflower " şi este scrisă de Stephen Chbosky.N-am degând să descriu cartea în detaliu,dacă se va dori aflarea de amănunte ,oricând o veţi putea citi.Lucrul cert este că a reuşit să mă facă să trec peste *starea mea fără nume*personajul principal trăieşte aceleaşi sentimente ca şi mine,uneori îmi şi spun că acea carte a fost scrisă pentru mine în special,în proporţie de 100%,pe lângă carte există şi un film care spun sigură pe mine că completează perfect cartea.
M-a schimbat mult acum apreciez altfel viaţa şi decând am făcut schimbarea şi traiul meu s-a îmbunătăţit,acum mă înţeleg destul de bine cu familia,mici certuri încă există dar sunt minore,râd mai mult,numai pun la suflet cuvintele jignitoare ca odinioară,sunt fericită pe scurt.♥☺Aş spune pagini despre sentimentele pe care mi le-a trezit acea carte,această perioadă de timp care a trecut,dar viaţa cotidiană nu-mi permite,scoala mă apasă ,timpul de odihnă etc. aşa că închei cu am obijnuit printr-un citat ☺.
“Dacă nu ne schimbăm, nu creştem. Dacă nu creştem, nu trăim cu adevărat”
Gail Sheehy
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu