Love is in the air ...everywhere I look around...♥

Daca tot a trecut Valentine's Day..si urmeaza Dragobetele..am zis sa scriu  ceva despre...iubire .Ce este cu adevarat iubirea pai...haide mai bine sa descoperim de unde vine acest termen de ,,valentine".

,,Odată era un împărat roman al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit și a avut multe războaie. El a vrut o armată puternică dar majoritatea bărbaților romani nu doreau să meargă în luptă. Împăratul s-a gândit că, in locul luptei, bărbații preferau să stea acasă cu soțiile și copiii lor. In consecinta, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldații din Roma să nu se mai poată căsători. Împăratul s-a gândit că această lege îi va face pe bărbați să meargă la război și să lupte ca niște adevărați soldați.

Valentin, care era un preot crestin, credea că dreptul oamenilor de a sa căsători era dat de Dumnezeu iar Claudiu nu avea dreptul sa-l interzica. El a căsătorit în secret cupluri, cununiile fiind facute în locuri secrete, pentru a nu putea fi gasit de împărat.

Intr-un final, Claudiu l-a găsit si l-a arestat. Lui Claudiu i-a plăcut personalitatea lui Valentin, considerand că este un om tânăr și înțelept. L-a încurajat să renunțe la creștinism și să devină un soldat roman. Cand Valentin a refuzat, a fost întemnițat și condamnat la moarte. Până în ziua execuției, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi și le-a semnat scriind "Adu-ți aminte de Valentin al tău."

Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Nu se cunosc toate detaliile legate de viata sfantului Valentin si nu se știe dacă legenda are o baza istorica reala."

Deci in concluzie acest ,,Valentine's Day" provine dintr-o legenda din antichitate.Daca a existat cu adevarat acest Sf.Valentin ...a fost un om care cu siguranta stia ce este iubirea si sacrificiul...Chiar daca aceasta sarbatoare are in spate o legenda tare fascinanta....eu cred totusi ca dragostea ar trebui aratata in fiecare zi fara un scop anume....Si stiu ca poate unele persoane spun ca ...,,copii nu inteleg cu adevarat dragostea".

Si nu este complet adevarat ,iubirea este interpretebila.Iubirea parintilor....este prima ,,iubire" a fiecaruia....ei sunt cei care ne introduc in universul sentimentelor...al dragostei si in functie de situatie mai au niste ajutoare niste fratiori sau surioare.Apoi urmeaza iubirea pe care o impartasim cu prietenii nostri de seama..pe care ii consideram ,,surorile sau fratii nostri",chiar daca nu's de acelasi sange cu noi.Iubirea o daruim si unor vietutitoare dragi....carora le oferim totul pentru ca vrem sa ii vedem fericiti.Si in final....dragostea fata de o persoana speciala...cu care am vrea sa ne petrecem tot restul vietii...care aici pot spune ca noi adolescenti nu trecem cu brio la aceasta categorie...nu stim inca totul despre asta.Simtim iubirea in felul nostru...primul sarut este mereu....de neuitat.

Momentul cand buzele tale se ating pentru prima oara de ale celeilate persoane...cand fluturasii zboara prin stomacelul tau...cand simti ca lumea e a ta..si ca nimic nu te poate scoate din starea ta de euforie .....pai ce pot spune doar ca fiecare om odata cu vremea simte dragostea in mai multe feluri...dar undeva la mijloc toate se aseamana intr-una singura...si cum spunea cineva intelept...,,Noi nu ne maturizam niciodata,doar invatam sa ne comportam in public".Mai exact ,,copilul" este si va ramane cu noi....cu conditia sa nu-l gonim din sufletele noastre sa nu incetam niciodata sa visam..sa radem sa ne amintim de vremurile ce au trecut...caci doar deasta avem memoria...

Frumoasa-i viata....si noi ar trebui sa fim recunoscatori ca ni s-a oferit sansa sa o ,,probam"...pacat este cand pur si simplu incetam sa mai traim..viata este ca o haina o probam...la inceput ne place..o purtam ceva timp...apoi se invecheste si o aruncam prin dulap si o facem numaidecat uitata....De ce facem asta?? pentru ca uneori grijile si neajunsurile intrec fericirea si viata credem noi devine un chin....dar niciodata nu e prea tarziu sa spunem ,,Gata"...cu supararile ...suntem oameni si trebuie sa ne bucuram de viata....ca si haina cine spune ca daca nu se mai potriveste cu moda...numai putem sa o purtam....cam asa e si cu viata.Traieste-ti frate viata!!!..ca nu stii cand n-o sa mai poti sa faci nimic cu ea  si o sa vrei si n-o sa mai poti.

Love is beautiful !!♥

,,O pereche de indragostiti traverseaza parcul, tinandu-se de mana, mai tarziu vor trece din nou pe aici, dar vor avea o alta expresie in ochi si un alt inteles in stransoarea mainilor lor, acum puritatea zorilor este in ei. – Jerome K. Jerome"

Cuvinte cu sens sau fara....

Dupa cateva zile de absente...am revenit la datorie.Acum ceva zile ..s-a intamplat ceva.Nu am nici cea mai vaga idee ,dar am inceput sa ma gandesc la tot ce trebuie sau ar trebui sa fac eu..pentru viitor.M-am gandit la cum voi fii eu peste ani.Intrucat sunt o persoana care planifica totul in cel mai mic detaliu,stiu cat de cat,sau cel putin cred ca stiu ce o sa se intample cu mine.si daca voi face macar jumatate din cat mi-am propus e bine..

Noaptea ,datorita unei groaznice insomni,care se tot repeta de vreo saptamana,nu adorm imediat...deci am destul timp sa meditez...sa visez..ca doar e gratis.;;).Si fac asta pana cand,ma prinde acea senzatie pe care n-am cum s-o explic  si adorm ...si ma trezesc a doua zi....Un lucru la care ma tot gandesc este momentul cand nu voi mai sta sub acelasi acoperis cu ai mei,parinti,cand voi fii,pe cont propriu.Eu sper ca voi imparti spatiul meu personal cu prietena mea cea mai buna...cu ,,eclera"..dar asta depinde de ea...de cum evolueaza vremurile(niciodata nu stii ce-ti rezerva viitorul)....unde vei fi peste 5 ani...cine vei fi..si cu cine..vei umbla.In orice caz...pana atunci mai este destul timp...inca sunt doar o adolescenta rebela...care intelege ea cat de cat viata...dar nu in totalitate.

 Uneori chiar ma uimesc pe mine...uneori sunt serioasa,alteori rad pana numai pot..si asta se intampla des .Pot trece de la tristete.cumplita la fericire deplina si vice versa ...si totul se petrece intr-o clipita. Mintea umana este un lucru complex..unii sunt genii alti sunt mediocrii...si alti sunt din pacate mai putin dotati.Eu nu pot sa spun ca sunt un geniu pentru ca as minti.Sunt
cum trebuie sa fiu..sunt eu.Iulia ,fata care rade la glume bune dar si mai putin amuzante (din politete)....sunt o eleva silitoare..care isi face temele constiincioasa...care le ofera si altora putin pentru a nu ii prinde profesoara pe picior gresit...si sa primeasca vreun scaunel..De invatat, invat cumpatat,nu tocesc...sau daca o fac ...mai intai inteleg ceea ce tocesc si apoi memoria trebuie sa-si faca treba.Scoala nu o privesc ca pe un chin...e locul unde ma intalnesc cu majoritatea persoanelor pe care le indragesc..este locul unde imi face inimioara bum ti bum....:))..cand profesoara deschide catalogul si-l parcurge si iti spui in gand ,,Nu eu te rog!!"...apoi totul depinde de profesor si de norocul pe care-l ai.Acum ca sunt boboaca la liceu ...sunt un sociolog in devenire...sau poate un psiholog ...si incetul cu incetul inteleg viata...si vad cum timpul trece destul de repede....si pur si simplu incerc sa ma bucur de fiecare minut care se scurge...pentru ca nu stii niciodata cum se sfarseste totul si ajungi la capat...

,,Toti oamenii viseaza, dar nu in mod egal. Cei care viseaza noaptea in coltisoarele prafuite ale mintii lor, se trezesc si descopera ca totul a fost inchipuire. Dar visatorii cu ochii deschisi sunt periculosi, caci si-ar putea trai visele cu ochii deschisi si le-ar pune in practiva – Lawrence al Arabiei"

I am who I wanna'  be.

             

Emotiile...un mister fara rezolvare

Azi,nu stiu,dar ma simt asa de....lipsita de viata.Sunt unele zile in care imi spun ,,gata numai rezist....a venit sfarsitul...capatul drumului".Desi sunt constienta ca nu mi-a venit timpul....nu conteaza sunt singura ca fiecaruia i s-a intamplat ,macar o data sa vrea o pauza...oricat de mica...sa fie cuprins de acel sentiment care...te provoaca sa stai pur si simplu...si sa te gandesti pentru cateva clipe ...la ce ai facut ce planuiesti..sa faci cu viata ta.Sunt momente cand pana si privitul in gol...e mult mai placut decat orice altceva.Cateodata...muzica..o plimbare prin parc,de unul singur...,sa fi doar tu si gandurile tale...sunt ingredientele ce alcatuiesc cel mai bun medicament.Intrucat eu sunt o persoana care nu prea isi impartaseste sentimentele ci le pastreaza adanc in suflet,nu pot cere cuiva sa ma inteleaga ca oricum nu ar reusi.Uneori nici eu nu ma inteleg pe mine,amalgamul asta de sentimentele ,pur si simplu in cazul meu trec odata cu trecerea zilei,venirea noptii celui mai bun  sfatuitor.In momente ca acesta de  azi,sunt monotona,fara chef de viata,ma simt ....cum ma simt??..nu pot descrie sentimentul,nici macar nu stiu de unde provine,e ceva de nedefinit,ceva ce fiecare om in parte il  simte in felul sau,eu una nu-l pot defini,nu-l pot intelege,nu stiu ce-l declanseaza si ce-l reduce la tacere,aducandu-ma din nou in starea mea...de zi cu zi.Fiecare sentiment in parte are rolul lui,cand esti indragostit,fluturasii nu-ti dau pace,cand esti trist nimeni nu te intelege,cand esti fericit cerul numai este limita,cand esti neutru si nimeni nu te scoate din a ta stare.

Totusi stand aici,scriind si acultand muzica concomitent sentimentul,acela de nedescris a disparut,s-a evaporat ca prin minune.O comparatie a acestui sentiment este furtuna cu fulgere si tunete(gandurile negative)urmate de un frumos curcubeu,care face totul uitat,ducandu-te intr-o stare de relaxare de pace cu tine insuti.Inchei spunand ca-mi iubesc viata cu tot ce-mi ofera ea.

,,Frumusetea unui sentiment se masoara prin sacrificiul pe care esti gata sa-l faci pentru el. John Galsworthy"

Love you all...sweet dreams!!

Words just words..♥

Afara e frig.Cum spuneam vineri ,ca imi voi organiza timpul ,ca o sa incerc sa le fac pe toate....bineinteles ca n-am reusit .M-am trezit pe la 10 jumatate buimaca ,caci nu am reusit sa ma odihnesc suficient adormind foarte tarziu....stateam si ma uitam pe perete, poate cu putin noroc as fi adormit.La un moment dat oboseala  si-a spus cuvantul si m-am trezit a doua zi (azi)...neavand nici ce a mai vaga idee cand m-a cuprins somnul.Un lucru sigur stiu ,m-am culcat tarziu si nu mi-a facut deloc bine.Fiind duminica ,masa de dimineata o incep cu ai mei,parinti cu care numai in timpul weekend-ului pot lua masa,..restul diminetilor din saptamana le petrec singura,pana vine vremea plecarii la scoala,pentru a-mi regasii prietenii...si a-mi revedea profesorii.

Acasa timpul,trece repede....2 ore par a fi doar jumatate de ora...in timp ce la scoala mai ales in timpul derularii ultimei ore ....timpul parca ar sta in loc...n-ar vrea sa mai treaca...pentru a ne lasa sa ajungem  acasa si pentru a ne elibera de energiile negative acumulate in timpul zilei.

Si totusi la un anumit moment ,se aude clopotelul si toti suntem usurati ca putem sa ajungem in sfarsit acasa dupa o zi plina.Acasa ajung ma schimb in  hainele pe care le port in casa...ma fac comoda ,i-au cina,daca am teme mi le fac...apoi intru la calculator....si ma relaxez cu niste muzica..Si asa trece o zi si vine urmatoarea,care este asemanatoare cu precedenta ,cu mici deosebiri.Viata e monotona dar foarte frumoasa si merita traita din plin...♥

,,Feriti-va de monotonie,este mama tuturor pacatelor mortale"Edith Wharton

Ganduri aleatorii....and truly friends ♥

E seara...si sunt recunoscatoare pentru ca e vineri...finally.Azi am avut o zi atat de obositoare incat,parca toate zilele precedente nu mi-au parut atat de grele si sunt bucuroasa sa spun ca maine e sambata .Am la dispozitie doua zile sa-mi reincarc bateriile,dar ceva imi spune ca nu prea voi profita de orele libere...pentru ca am de invatat,de scris....o tona,dar o sa incerc sa-mi organizez timpul si pentru relax si pentru studiu.Cateodata ma tot gandesc de ce atata osteneala,ca sunt atatia copii care nici macar nu-si bat capul cu ele si apoi vine cu mila pe la mine..sa le dau temele...in fine cum sunt ingaduitoare,le ofer rezolvarea,sperand ca vreodata va conta chestia asta.Stiu sigur ca doar profita de mine,dar nu vreau sa realizeze si ei asta ,ar fi pacat...Oricum de fiecare data imi spun in gand vorbele pe care le tot aud de la al meu tata,,Lasa ca tu muncesti acum si te vei distra mai tarziu cand tu vei fi o femeie de succes...si ei cine stie ce vor fi".Mereu imi spun asta chiar daca un lucru imi vine mai mereu in gand ,,oare chiar asa o fi?...sau pur si simplu muncesc degeaba si astia care nu fac mai nimic vor avea noroc si eu nu.." revenind ,in zilele noastre nu stiu sigur daca mai exista prietenia adevarata,caci acum mai toti au cate un interes....pana si eu,trebuie sa recunosc ca vorbesc ,acord atentie anumitor persoane din pur interes ...si-mi spun in gand ,,offf ,te rog mai taci si give me a break"...dar nu o fac pentru ca stiu ca o data si-o data imi va trebui asa umpic...acea persoana ...
Dar totusi,exista si persoane cu adevarat speciale pe care le iubesc din tot sufletul si cu care nu m-as mai opri din ras ...din vorbit dar din pacate sunt putine si cu greu le gasesti...repet ,,foarte greu"...Viata e complicata dar fara prieteni care te sustin si te ingrijesc cand ai mai mare nevoie nu cred ca as mai rezista.:) Si cum nu ma pot  abtine voi spune un citat tare interesant gasit aleatoriu pe internet.

,, Un simplu amic gândeşte că prietenia s-a sfârşit când v-aţi certat. Un prieten adevărat te sună după o ceartă. Un simplu amic aşteaptă ca tu să fii mereu acolo pentru el. Un prieten adevărat aşteaptă să fie el acolo mereu pentru tine."

 

 Uneori nu stiu..ma enervez din prostii realizez ca de pomana dar totusi imi revin cu picioarele pe pamant ,realizez ca gresesc si spun un simplu,,stii ca te iubesc..si cate o data sunt cam prostanaca draga mea prietena" si totul se rezolva...urmand un,,si eu te iubesc"....si atunci cand sunt spuse de oameni care cu adevarat o mai si cred e cu atat mai puternic sentimentul"♥...E frumos sa ai prieteni..dar e si mai frumos sa ai frati si nu ma refer la frati de sange...ma refer la modul metaforic..:) sa ai o sora cu care sa iti imparti toate sentimentele,ideile...sa stie ce vrei sa-i spui,sa-ti anticipeze fiecare miscare...pe scurt ,,sa stie totul"despre persoana ta ce iti place, ce iti displace ...sa fie jumatatea ta...sa fie o,,prietena adevarata"......o minunatie....o dulceata....si nu m-as mai opri cu apelativele..:)
Pe aceasta cale vreau sa-i multumesc lui Lexy....my girl...eclera mea care Dumnezeu mi-a daruit-o...sa-mi fie prieten la bine si la greu.Ma opresc aici cu scrisul caci simt ca  trebuie sa  spun stop...sa astept ziua de maine sa scriu urmatoarele lucruri pe care planuiesc sa le insir aici.....oricum inchei cu un citat ca de fiecare data...:)

,,Prietenia inseamna a fi frate si sora, doua suflete ce se ating fara sa se confunde, doua degete ale aceleiasi maini. – Victor Hugo"

February...

E o dimineata...geroasa de iarna,peisajul este mirific,numai viscolul este un adversar,care se opune intre om si zapada.Tin minte prima zapada,a mea...mai mai sa gust putina nea (da nu chiar am si facut-o).Acum o parte din mine inca se bucura de zapada,de bulgarit....dar cealalta parte din mine e putin cam posomorata caci raceala nu vrea sa-mi mai dea drumul si nici vremea ,,prielnica" de afara nu e un ajutor.Nu-mi place iarna doar pentru ca e sezonul hainelor groase,eu sunt adepta hainelor subtiri....nu-mi place sa fiu infofolita.Dar un lucru stiu sigur ca o ceasca de ceai,cafea (in functie de preferinte) ofera un + in lupta   cu raceala....incalzindu-ti cat de cat gatul :)..asa ca o sa recurg si eu la ,,tratamentul" acesta,sperand ca poate peste vreo 5-6 zile.impreuna cu cateva medicamente ...sa scap de raceala,in ciuda gradelor cu -..de afara. Inchei ca de obicei cu un citat:

,,Daca nu avem iarna, atunci primavara nu va fi atat de placuta. Daca pe parcursul vietii nu dai de necaz, atunci prosperitatea nu va fi apreciata."

Let it snow,let it snow :)

                                                  

Life...ohh dear life..:)

Ma tot gandesc din ce in ce mai mult la faptul ca timpul trece mult prea repede si ca anii trec si din pacate nu se mai intorc.Chiar daca am doar 15 ani,deja imi e dor de vremurile,cand nu stiam atatea...cand ma bucuram pentru ca am primit bulina rosie la gradinita ,cand ieseam in fata blocului ba cu o mingiuta ,ba cu creta pentru  sotron :)...si nu stateam atata aici in fata unui ecram...ba pe facebook..ba pe messenger(si ne mai miram de ce sunt copiii asa de sedentari si au probleme de sanatate)....e trist rau de tot :(...in fine asta depinde si de parinti eu una am avut norocul sa am niste legende..cel putin asa ii consider eu.intrucat de mica m-au dus sa fac miscare si acum le sunt foarte recunoscatoare.(subiectul cu parintii o sa-l discut intr-un post viitor) :)...Revenind, cand ma uit in trecut nu-mi pare rau de nimic...sunt mandra de realizarile si greselile mele ...din ele am tot invatat cate ceva ,am asimilat atatea lucruri ,chiar daca mai am multe inteles pana acum cred ca  putin din scoala vietii am invatat-o din viata de zi cu zi..de la diferite persoane care au fost puse in unele posturi in care au trebuit sa actioneze prompt ,fie ca greseau sau fie ca nu greseau,reusind sa-si rezolve problemele cu tact.

Viata este o aventura ,in fiecare clipa ti se poate intampla ceva,care sa-ti schimbe cursul...orice lucru e insemnat in felul lui.Chiar daca va suna lacrimogen,cand ma gandesc la varsta copilariei,ma cuprind cateva lacrimi...nu-mi place deloc faptul ca cresc...maturitatea aduce cu ea si mai multe responsabilitati..imi vreau inocenta de acum ceva vreme..vreau sa fiu din nou mica dar cum spuneam mai sus,timpul  nu se intoarce dupa bunul nostru plac...dar pana la urma datoria omului este sa creasca si sa procreeze asa cum  scria in Biblie:

 ",,Si Dumnezeu i-a binecuvantat, zicand: "Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l supuneti; si stapaniri peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste toate animalele, peste toate vietatile ce se misca pe pamant si peste tot pamantul!"

 Si nu vreau sa par  o persoana extrem de religioasa,dar cand am notat acea propozitie,acel citat mi-a venit in minte...:)
E frumos sa fii copil,sa nu cunosti ,,grijile"...sa crezi ca totul se invarte in jurul tau..sa privesti viata in roz ..dar pana la urma totul,se intampla cu un scop...deci in concluzie nu putem opri timpul...pentru ca s-ar putea sa ramanem blocati in trecut...si nu vom mai putea privi spre viitor...:)
Acum as mai scrie dar totusi maine ma trezesc devreme pentru ca trebuie sa merg si la scoala asa ca o sa inchei cu inca o poza si un citat:

,,Viata cu adevarat traita este in trecut sau in viitor – prezentul este un interludiu..un straniu interludiu in care recurgem la trecut sau viitor ca sa ne slujeasca drept marturie ca traim. – Eugene O’Neill" (bine a zis ce a zis)

Good night and sweet dreams...to all !

Cateva randuri de inceput....

Ce pot sa spun ? :)Salut ,in primul rand si apoi o sa explic de ce am creat blogu'.(pentru a imi insira gandurile,sentimentele,impresiile despre viata..si greutatile cu care vine la pachet . :)

Acum ca sa se stie,ma cheama Iulia si deocamdata am 15 anisori si daca vreodata imi va ,,rasfoi" careva randurile pe care urmeaza sa le scriu,vreau de pe acum sa le spun un sincer ,,Multumesc"..ca si-au obosit ochii si au pierdut cateva clipe din viata citind,spusele mele.Whatever,acesta  este  oficial primul post..:)